De vorba cu mama

de Benone Burtescu

Mama, esti pe-aici pe langa mine?...
Atunci,... e bine;

Nu-mi place sa te stiu departe...

Mai am putin si ispravesc de scris aceasta carte;

Tu n-o s-o poti citi,

Dar nici nu e nevoie, caci o stii,

Este o carte pentru flori si pasari

Si pentru copii.

Uite-o ce frumoasa e, vezi?...

Hai, vino s-o binecuvantezi.

Vreo cativa pasi,

Iti sunt in ea ramasi,

Vreo doua-trei priviri

Printre randuri vor inflori trandafiri,

Iar pe ultima pagina

Va fi inima mea

Pe care n-ai lasat-o-n paragina,

Ci ai făcut o gradina din ea.

Ai trudit mult, mama....

Nu prea te-am vazut în haine de sarbatoare,

Incarcai fanul livezilor ceresti in carul mare;

N-ai avut timp sa te bucuri de stele

Ca impingeai carul mic sub privirile mele;

Si-n fiecare inceput de seara

Imi stergeai de praf steaua polara

.Si-au trecut anii

Dand la o parte din drumul vesniciei mele, bolovanii.

Iarta-ma pentru cate n-am fost cuminte

Şi asculta-mi cea din urma rugaminte:

Uite, se apropie primavara,

Risipeste tu, ca in copilarie, norii

Sa se poata intoarce cocorii.

Mama, mai esti pe langa mine?...

Atunci,... e bine,

Imi place sa te stiu pe-aproape

Ca salcia pe langa ape.

Eu mai scriu pana spre miezul noptii cate ceva,

Dar daca vezi ca-adorm,

Mai stai putin si te culci si tu... nu-i asa?

Sa mai stam de vorba cu mama...