Nu-mi pasa ca maine o sa fie mai rau decat azi. De ce mi-ar pasa? Nici tie nu pare ca iti pasa!
Nu-mi pasa daca maine e ultima zi si trebuie sa plec. De ce mi-ar pasa? Nici tie nu-ti pasa!
Te vad (ma privesti) un strain pe care l-am mai vazut...privirea ti-e rece, buzele supte, muscate de prea multe intrebari ce te macina, fata palida. Toate imi dau fiori si ma gandesc daca soarele te-ar putea inveseli. Ma simt ca intr-un vis straniu in care locuri si figuri necunoscute imi fac cu ochiul si ma indeamna sa nu-mi fie teama. Pasesc cu teama spre tine si-mi zic - poate acum o sa fie bine. Iti vorbesc in soapta sa nu te trezesc din visare, sa nu-ti fie teama de pareri si idei goale ce plutesc intre noi.
Abia intr-un tarziu imi dau seama ca sperantele mele erau doar vis. Ca nu poate sa fie bine ceva ce niciodata nu a fost. De ce mi-ar pasa? Nici tie nu-ti pasa!
De ce as zambi? Nici tu nu zambesti! Si tocmai asta doare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu